Evaluare clinică detaliată și plan de tratament personalizat.
Răspuns scurt: Ortopedia oncologică se ocupă de tumorile aparatului locomotor — ale osului și ale țesuturilor moi din jurul lui. La adult, cele mai multe tumori osoase maligne sunt metastaze (pornite de la un cancer de sân, prostată, plămân sau rinichi) sau apar în mielom; tumorile primare ale osului sunt mai rare. Regula esențială: o leziune osoasă suspectă nu se operează și nu se biopsiază în grabă, de oricine. O biopsie plasată greșit poate compromite definitiv șansa de a salva membrul. De aceea evaluarea, planificarea biopsiei și stadializarea se fac împreună cu un chirurg ortoped cu experiență oncologică, într-o echipă multidisciplinară. Chirurgia reconstructivă reface osul și articulația după îndepărtarea tumorii — sau după traumatisme și infecții care au lăsat defecte mari.
Aparatul locomotor — oase, articulații, mușchi, tendoane — poate dezvolta formațiuni tumorale, la fel ca orice alt țesut. Cele mai multe sunt benigne: nu se răspândesc și, de multe ori, nu cer decât urmărire în timp. O parte sunt maligne și se comportă agresiv.
La adult, lucrurile arată altfel decât în ce găsești pe forumuri, unde se vorbește mai ales despre tumorile copilului și adolescentului. La vârsta adultă, cea mai frecventă cauză de tumoră malignă în os este metastaza — o celulă plecată dintr-un cancer de sân, prostată, plămân, rinichi sau tiroidă, care s-a fixat în os. Urmează mielomul. Tumorile primare ale osului, precum condrosarcomul, și sarcoamele de țesut moale sunt mai rare, dar există.
Distincția contează pentru că tratamentul, urgența și echipa implicată diferă complet. O formațiune benignă, bine documentată, poate fi doar urmărită. O leziune suspectă de malignitate cere un traseu precis, în ordine, fără scurtături.
Niciunul dintre semnele de mai jos nu înseamnă automat „tumoră". Dar fiecare merită o evaluare, nu o amânare:
Dacă te regăsești aici, primul pas nu e operația. E evaluarea corectă.
Acesta e cel mai important lucru de pe pagină și e contraintuitiv.
Când cineva descoperă o leziune osoasă suspectă, reflexul firesc — al pacientului și uneori al medicului — e „să se ia repede o probă" sau „să se opereze repede". În oncologia osoasă, graba prost direcționată face rău.
Biopsia — momentul în care se ia o probă din leziune — nu e un gest banal. Locul prin care intri, traseul acului, felul în care se manipulează țesutul: toate trebuie gândite astfel încât, dacă leziunea e malignă, calea biopsiei să poată fi îndepărtată mai târziu, la operația definitivă. O biopsie plasată greșit „contaminează" țesuturi sănătoase și poate transforma un membru salvabil într-unul care nu mai poate fi salvat.
Nu e o opinie. Un studiu de referință al Societății de Tumori Musculo-scheletale a arătat că erorile, complicațiile și schimbările de prognostic au fost de 2 până la 12 ori mai frecvente când biopsia s-a făcut în afara centrului care urma să trateze pacientul; o parte dintre acei pacienți au ajuns la amputații care ar fi putut fi evitate (Mankin și colab., JBJS, 1996).
De aici, o regulă simplă: o leziune osoasă suspectă se evaluează și se biopsiază de către — sau în coordonare directă cu — chirurgul care va face și operația, în cadrul echipei oncologice. Nu „pe la cineva, repede".
Rolul meu în traseu: evaluarea ortopedică, planificarea și execuția părții chirurgicale — îndepărtarea tumorii și reconstrucția — și coordonarea cu ceilalți specialiști.
Pentru tumorile benigne, opțiunile merg de la simpla urmărire în timp, la chiuretaj (răzuirea leziunii) sau excizie, atunci când dimensiunea, localizarea sau riscul de fractură o cer.
Pentru tumorile maligne, tratamentul e aproape întotdeauna combinat. Chirurgia înseamnă rezecție „cu margine" — se scoate tumora împreună cu o margine de țesut sănătos în jur, ca să nu rămână celule. În funcție de tip, înainte sau după operație se adaugă chimioterapie ori radioterapie, stabilite de oncolog și de radioterapeut. Pentru metastazele osoase, obiectivul e adesea controlul durerii, prevenirea sau tratarea unei fracturi și menținerea funcției — prin osteosinteză sau proteză, în coordonare cu oncologul.
Un cuvânt onest despre rezultate: în oncologie nu există garanții. Există un traseu corect, făcut la timp, care îți dă cele mai bune șanse reale. Asta urmărim.
A scoate tumora e jumătate de operație. Cealaltă jumătate e ce pui în loc.
Când se îndepărtează o porțiune de os sau o articulație, rămâne un defect care trebuie reconstruit, ca să poți folosi din nou membrul. Aici intră reconstrucția: endoproteze tumorale — proteze speciale, mai mari, care înlocuiesc segmentul scos —, grefe osoase și tehnici biologice care ajută osul să se refacă. Scopul modern, ori de câte ori e oncologic sigur, este salvarea membrului, nu amputația.
Reconstrucția nu e doar pentru tumori. Aceleași principii se aplică la:
Partea de regenerare osoasă o cunosc și din cercetare: teza mea de doctorat a fost despre vindecarea osoasă augmentată biologic — cum putem ajuta osul să se refacă mai bine. Ce am studiat se întâlnește aici cu ce operez.
Cele mai multe cazuri de oncologie osoasă din România se concentrează în câteva centre mari, în București, Cluj sau Iași. Are logica ei — e o supraspecializare. Dar înseamnă și că un pacient din Oltenia, cu o leziune osoasă suspectă, se trezește de multe ori fără să știe la cine să meargă întâi, navigând singur între investigații și orașe.
Rolul pe care mi-l asum aici e de poartă competentă, aproape de tine: să evaluez corect, să planific biopsia astfel încât să nu se închidă uși, să coordonez echipa și să fac partea chirurgicală și reconstructivă — fără să pleci din prima zi în necunoscut. Acolo unde un caz cere transferul într-un centru cu o anumită dotare, ți-o spun direct și te îndrum. Onestitatea despre ce se face aici și ce se face mai bine în altă parte e parte din meserie.
Sunt Dr. Alexandru Florian Grecu, medic primar ortopedie și traumatologie, cu activitate clinică în Craiova, și Șef de Lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova. Pe lângă artroplastie și artroscopie, mă ocup de partea oncologică și reconstructivă a ortopediei — evaluarea tumorilor osoase, chirurgia de rezecție și reconstrucția defectelor, în coordonare cu echipa multidisciplinară. Teza mea de doctorat a fost despre vindecarea osoasă augmentată biologic. Pentru detalii despre formarea mea, vezi pagina Despre.
Dacă ai dureri cronice și te gândești la operație, prima consultație nu te obligă la nimic. Aducem împreună radiografiile tale, examenul clinic și opțiunile non-chirurgicale și chirurgicale. Decizia rămâne a ta.
Programări: 0251 960
Evaluare clinică detaliată și plan de tratament personalizat.
Mankin HJ, Mankin CJ, Simon MA. — The hazards of the biopsy, revisited. Members of the Musculoskeletal Tumor Society. J Bone Joint Surg Am. 1996;78(5):656–663.
Principiile de stadializare și tratament urmate sunt cele ale societăților internaționale de chirurgie a tumorilor musculo-scheletale (MSTS) și ale ghidurilor oncologice europene (ESMO) pentru sarcoame osoase și de țesut moale.