Răspuns scurt: Proteza de genunchi este o operație prin care suprafețele articulare deteriorate ale femurului și tibiei sunt înlocuite cu un implant din metal și polietilenă. Se numește artroplastie totală de genunchi. Este indicată când durerea cronică a genunchiului, cauzată de obicei de gonartroză, nu mai răspunde la tratament conservator (medicamente, kinetoterapie, infiltrații) și începe să afecteze semnificativ calitatea vieții. Operația durează 60–90 de minute, internarea este de 3–5 zile, iar recuperarea completă durează între 6 și 12 luni.
Ce este, de fapt, o proteză de genunchi
Articulația genunchiului este formată din capătul inferior al femurului, capătul superior al tibiei și rotula, conectate prin ligamente și acoperite cu cartilaj. Cartilajul este țesutul neted care permite oaselor să alunece unul peste altul fără durere. Când acest cartilaj se uzează — proces numit gonartroză — oasele se ating direct, iar fiecare pas devine dureros.
Proteza de genunchi nu „vindecă” articulația. Înlocuiește mecanismul defect cu unul artificial. Imaginează-ți o balama veche, cu rugină și hârâind la fiecare deschidere. O înlocuiești cu o balama nouă. Cam asta facem cu genunchiul, doar că pe scară mult mai precisă.
Implantul are trei componente:
- O componentă femurală din aliaj metalic (de obicei cobalt-crom), care îmbracă capătul inferior al femurului;
- O componentă tibială din titan sau aliaj similar, ancorată în partea superioară a tibiei;
- Un insert din polietilenă cu greutate moleculară foarte mare, care joacă rolul de cartilaj artificial între cele două componente metalice.
În unele cazuri, înlocuim și suprafața din spate a rotulei cu o componentă din polietilenă.
Tipuri de proteză
Există două tipuri principale, alese în funcție de situația ta:
Proteza totală de genunchi (TKA — Total Knee Arthroplasty): Înlocuiește toate cele trei suprafețe articulare. E cea mai frecventă — peste 90% din cazuri. Recomandat pentru gonartroză avansată în toate cele trei compartimente ale articulației.
Proteza unicompartimentală (proteza parțială): Înlocuiește doar o parte din articulație, când doar un compartiment este afectat. Avantaj: incizie mai mică, recuperare mai rapidă, mobilitate mai bună. Dezavantaj: dacă uzura se extinde la celelalte compartimente, e nevoie de înlocuire totală mai târziu.
Decizia între cele două se ia pe baza radiografiei și a examenului clinic. La consultație îți explic concret ce ar fi indicat în cazul tău.
Când este nevoie cu adevărat de proteză
Aici lucrurile devin importante și e momentul să fim clar onești unul cu altul.
Proteza de genunchi este o operație serioasă. Modifică permanent anatomia ta, are riscuri reale și recuperarea cere disciplină. Nu este, sub nicio formă, „o reparație simplă”. De aceea, înainte de a te trimite pe masa de operație, evaluez foarte atent dacă ești într-adevăr la momentul potrivit.
Indicații clare pentru proteză:
- Durere cronică la genunchi (de luni sau ani), care nu mai cedează la antiinflamatoare;
- Limitarea funcțională — nu mai puteți urca scările, nu mai dormiți din cauza durerii, nu mai mergeți mai mult de 200–300 m fără să vă opriți;
- Radiografie cu uzură avansată — — gonartroză stadiu III sau IV (clasificarea Kellgren-Lawrence), cu pierderea cartilajului și frecarea os-pe-os;
- Răspuns insuficient la tratamentul conservator timp de minimum 6 luni: kinetoterapie țintită, infiltrații cu acid hialuronic sau PRP, modificări ale stilului de viață;
- Calitate a vieții afectată — — nu doar durere fizică, ci și pierderea independenței, izolare socială, depresie reactivă.
Când îți voi spune că NU e încă momentul:
- Ai sub 50 de ani și gonartroză moderată — încercăm întâi tot arsenalul conservator;
- Răspunzi bine la infiltrații (PRP, acid hialuronic) — continuăm pe această rută;
- Mai putem discuta opțiunile biologice de amânare a protezării, când stadiul artrozei o permite;
- Ai obezitate severă (IMC > 40) — operația e riscantă și implantul se uzează prematur; mai întâi optimizăm greutatea, dacă e posibil;
- Ai infecții active sau diabet decompensat — riscul de infecție post-operatorie este prea mare;
- Pierderea funcției e moderată și acceptă durerea cu medicație ocazională — operația poate aștepta.
Când îți voi spune că ar fi prea târziu să mai amâni:
- Începi să dezvolți deformări fixe (genunchi în var sau valg pronunțat);
- Apar contracturi musculare;
- Articulația cealaltă începe să fie suprasolicitată ca compensare;
- Calitatea vieții e profund afectată și progresează vizibil de la lună la lună.
Artroza nu vine doar cu vârsta: uneori vorbim despre artroza post-traumatică după o fractură de platou tibial, iar atunci discuția despre proteză vine mai devreme, la o vârstă mai mică.
Înainte să decideți, poate ajuta să citiți cele 35 de întrebări pe care mi le pun cel mai des pacienții, cu răspuns la fiecare.
Decizia operatorie este o conversație, nu un decret. La consultație, îți pun toate cărțile pe masă: ce ai pe radiografie, ce zice examenul clinic, ce alternative non-chirurgicale mai sunt rezonabile, care sunt riscurile reale ale operației pentru tine specific. Apoi tu decizi.
Cum decurge operația — pas cu pas
Multe dintre temerile pacienților vin din necunoaștere. Iată exact ce se întâmplă:
Cu o seară înainte: Internare. Repaus alimentar din seara precedentă. Sedativ ușor pentru somn dacă ai nevoie. Vizită a anestezistului care explică tipul de anestezie.
Dimineața operației: Pregătire — duș cu săpun antiseptic, schimbarea hainelor în ținută specială, perfuzare. Discuție scurtă cu mine — răspund la orice întrebare ai în acel moment.
În sala de operație:
- Anestezia (de obicei spinală, mai rar generală) — durează 10–15 min să se instaleze;
- Poziționare pe spate, cu genunchiul flectat;
- Dezinfectarea și acoperirea sterilă;
- Incizie longitudinală pe fața anterioară a genunchiului (10–15 cm);
- Expunerea articulației, evaluarea finală a leziunilor;
- Tăieturi precise cu ghidaje speciale ale capătului femural și tibial;
- Montarea componentelor implantului (femurală + tibială + insert);
- Verificarea stabilității, mobilității, alinierii;
- Spălare abundentă cu ser fiziologic și antiseptic;
- Sutura în straturi anatomice.
Durata totală: 60–90 de minute pentru cazurile standard. Mai mult pentru cazuri complexe (deformări mari, intervenții anterioare).
Imediat după operație: Veți petrece 1–2 ore în sala de trezire, sub monitorizare. Apoi vă veți întoarce în salon. Durerea este controlată cu analgezice intravenoase și apoi orale.
În prima zi post-operator (foarte important): te ridici din pat, faci primii pași cu cadrul, sub supravegherea kinetoterapeutului. Asta nu e „grabă” — e parte integrală din succesul operației. Imobilizarea prelungită crește riscul de tromboză și de redoare articulară.
Recuperarea — săptămânile care contează
Recuperarea după proteza de genunchi este o maraton, nu un sprint. Pacienții care înțeleg asta de la început au cele mai bune rezultate.
Săptămâna 1: ești încă internat (3–5 zile) sau acasă cu kinetoterapie zilnică; mers cu cadrul în jurul patului și pe holuri; exerciții pasive și active asistate de mobilitate; tratament cu anticoagulant pentru prevenirea trombozei; pansament zilnic, scoaterea firelor la 14 zile.
Săptămânile 2–4: mers cu cadrul în continuare, eventual cârje pentru perioade scurte; kinetoterapie de 3–5 ori pe săptămână; mobilitatea genunchiului ar trebui să atingă 90° flexie până la finalul săpt. 4; începem antrenamente musculare ușoare; întoarcere la activitate sedentară (lucru de birou) la 2–4 săptămâni.
Săptămânile 5–8: trecere la baston; mobilitate țintă: 120° flexie; mers fără sprijin pentru distanțe scurte; reluarea condusului auto (la 6–8 săptămâni); apar primele momente „nu mai simt genunchiul” — semn excelent.
Lunile 3–6: independență completă în mers; activități recreaționale ușoare: mers pe jos lung, înot, bicicletă staționară; continuare kinetoterapie 1–2/săpt. pentru menținere; forța musculară încă în reabilitare.
Luna 6 până la 1 an: recuperare maximă — majoritatea pacienților raportează o diminuare importantă a durerii; mobilitate finală: 120–135° flexie (genunchiul natural are 140°); reluarea sporturilor cu impact mic (golf, drumeții, înot, ciclism); activități nerecomandate permanent: alergare pe asfalt, sărituri repetate, sporturi de impact (fotbal, baschet competitiv).
Riscuri — onest, fără să le ascund
Orice operație are riscuri. A ascunde asta nu vă ajută. Iată riscurile reale, cu incidențe reale:
| Risc | Incidență aproximativă | Cum prevenim |
|---|---|---|
| Infecție post-operatorie | 1–2% (într-o cohortă de 79.367 de proteze primare: 2,0%)⁷ | Antibiotic profilactic, asepsie strictă, mediu controlat |
| Tromboză venoasă profundă (TVP) | aproximativ 1,2% la 30 de zile, cu profilaxie⁸; peste 30% fără profilaxie | Anticoagulant 4–6 săptămâni post-operator, mobilizare precoce |
| Embolie pulmonară | sub 1% | Aceleași măsuri ca pentru TVP |
| Mobilitate redusă (sub 90° flexie) | 5–10% | Kinetoterapie agresivă, manipulare sub anestezie dacă e cazul |
| Durere reziduală | 12–15% pe termen lung, până la 2 ani (de regulă tolerabilă)⁶ | Selecția corectă a pacienților, tehnică precisă; durerea prezentă la trei luni este frecventă (aproximativ 22% dintre pacienți) și nu înseamnă că operația a eșuat |
| Uzura/Slăbirea protezei | sub 1%/an, cumulativ | Tehnică corectă, greutate normală, evitarea sportului de impact |
| Necesitatea unei revizii (re-operație) | ~5% la 10 ani, ~15% la 20 de ani² | Implant de calitate, urmărire pe termen lung |
| Leziuni vasculare/nervoase | sub 0,5% | Tehnică atentă, planificare pre-operatorie |
Infecție post-operatorie
Incidență: 1–2% (într-o cohortă de 79.367 de proteze primare: 2,0%)⁷
Antibiotic profilactic, asepsie strictă, mediu controlat
Tromboză venoasă profundă (TVP)
Incidență: aproximativ 1,2% la 30 de zile, cu profilaxie⁸; peste 30% fără profilaxie
Anticoagulant 4–6 săptămâni post-operator, mobilizare precoce
Embolie pulmonară
Incidență: sub 1%
Aceleași măsuri ca pentru TVP
Mobilitate redusă (sub 90° flexie)
Incidență: 5–10%
Kinetoterapie agresivă, manipulare sub anestezie dacă e cazul
Durere reziduală
Incidență: 12–15% pe termen lung, până la 2 ani (de regulă tolerabilă)⁶
Selecția corectă a pacienților, tehnică precisă; durerea prezentă la trei luni este frecventă (aproximativ 22% dintre pacienți) și nu înseamnă că operația a eșuat
Uzura/Slăbirea protezei
Incidență: sub 1%/an, cumulativ
Tehnică corectă, greutate normală, evitarea sportului de impact
Necesitatea unei revizii (re-operație)
Incidență: ~5% la 10 ani, ~15% la 20 de ani²
Implant de calitate, urmărire pe termen lung
Leziuni vasculare/nervoase
Incidență: sub 0,5%
Tehnică atentă, planificare pre-operatorie
Aceste cifre nu sunt menite să te sperie. Sunt menite să-ți arate că riscurile sunt mici, dar reale. Majoritatea pacienților sunt mulțumiți după operație, dar aproximativ unul din cinci nu este — în studiul citat, satisfacția a fost între 72% și 86% pentru durere și între 70% și 84% pentru funcție (Bourne RB et al., Clin Orthop Relat Res 2010). Cel mai puternic predictor al nemulțumirii nu a fost vârsta sau tipul de implant, ci așteptarea neîndeplinită — de aceea discuția realistă dinaintea operației contează.
Cum se acoperă costul
Modul de acoperire a unei intervenții diferă de la caz la caz — în funcție de situația dumneavoastră și de tipul intervenției. Nu există un răspuns general valabil, și tocmai de aceea nu veți găsi pe acest site cifre sau promisiuni. La consultație, după ce vă văd cazul, vă spun exact ce variante există pentru dumneavoastră.
Aveți o întrebare? Scrieți-mi — e un prim punct de contact.
Dacă vi s-a propus deja o operație și vreți să auziți încă o părere înainte să vă hotărâți, îmi puteți scrie — a doua opinie ortopedică este un prim pas firesc, nu un afront.
Vedeți cum decurge evaluarea și ce stabilim la consultație.
Dacă încă vă întrebați unde vă aflați, merită să recitiți semnele și simptomele artrozei de genunchi și ce înseamnă, de fapt, cracmentele de genunchi.
Întrebări frecvente
Despre mine
Sunt Dr. Alexandru Florian Grecu, medic primar ortopedie și traumatologie, cu activitate clinică în Craiova. Consult și operez în Craiova. În funcție de situația fiecărui pacient, o parte dintre intervenții pot fi acoperite prin asigurarea de sănătate — variantele se discută la consultație.
Specializările mele principale sunt artroplastia șoldului și a genunchiului, artroscopia genunchiului și terapia regenerativă cu PRP și acid hialuronic. Pe lângă activitatea clinică, predau ortopedia la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, ca Șef de Lucrări.
Ortopedia este o specialitate în care contează nu doar ziua operației, ci și ce se întâmplă la 5, 10 sau 20 de ani după. Aleg implanturile, tehnica și momentul intervenției ținând cont de această perspectivă lungă. Pacienții mei sunt în special persoane care vor să-și recapete mobilitatea pierdută — fie pentru muncă, fie pentru a-și vedea nepoții crescând.
Pentru detalii complete despre formarea mea profesională, vezi pagina Despre.
Operez pacienți din toată Oltenia și din județele vecine — dacă veniți din alt județ, vedeți ce presupune drumul pentru pacienții din Slatina și Olt, din Târgu Jiu și Gorj sau din Râmnicu Vâlcea.