1 Martie 2026
Author: Dr. Alexandru Grecu — Senior Orthopedic and Trauma Surgeon
Medically reviewed by Dr. Alexandru Florian Grecu, Senior Orthopedic Surgeon · Published: 1 martie 2026 · Updated: 2 mai 2026
Gonartroza este termenul medical pentru artroza de genunchi — o afecțiune degenerativă în care cartilajul articular se deteriorează progresiv. Este cea mai frecventă formă de artroză și una dintre principalele cauze de invaliditate la nivel mondial.
Articulația genunchiului este cea mai mare și mai complexă din corp. Este formată din trei compartimente: cel intern (medial), cel extern (lateral) și cel femoropatelar (dintre femur și rotulă). Cartilajul hialin care acoperă suprafețele osoase permite mișcarea lină și fără durere. Când acest cartilaj se uzează, apare durerea, rigiditatea și, în timp, pierderea mobilității.
Gonartroza nu este o boală a vârstnicilor exclusiv, deși vârsta rămâne principalul factor de risc. Poate apărea și la persoane tinere, mai ales după traumatisme articulare, la supraponderali sau la cei cu predispoziție genetică.
Gonartroza primară apare fără o cauză externă identificabilă — este rezultatul uzurii naturale a cartilajului, accentuate de vârstă, greutate și predispoziție genetică. Debutează de obicei după 55-60 de ani și este de 3-4 ori mai frecventă la femei.
Gonartroza secundară are o cauză identificabilă: un traumatism vechi (fractură articulară, ruptură de menisc sau ligament), o boală inflamatorie (poliartrită reumatoidă), o infecție articulară sau o deformare congenitală. Poate apărea semnificativ mai devreme — la 30-40 de ani.
Distincția este importantă: gonartroza secundară este parțial prevenibilă prin tratarea corectă și la timp a leziunilor articulare.
Factori nemodificabili:
Factori modificabili (pe care îi puteți controla):
Gonartroza se instalează lent. Simptomele se agravează treptat, de-a lungul lunilor și anilor:
Durerea — inițial doar la efort (mers prelungit, scări, ridicare de pe scaun), apoi și în repaus sau nocturn. Este de obicei localizată pe fața internă a genunchiului (compartimentul medial este cel mai frecvent afectat).
Rigiditatea — senzația de genunchi „blocat" dimineața sau după perioade lungi de imobilitate. Se ameliorează după câteva minute de mișcare. Dacă rigiditatea durează peste 30 de minute, poate sugera o cauză inflamatorie (poliartrită), nu artroză.
Cracmentele — senzația de „scrâșnet" sau „nisip" la mișcarea genunchiului. Cracmentele izolate, fără durere, sunt frecvente și benigne. Devin relevante când se asociază cu durere.
Umflarea — episoade repetate de genunchi umflat („apă la genunchi"), mai ales după efort. Lichidul sinovial se acumulează în articulație ca reacție la inflamație.
Deformarea — în stadii avansate, genunchiul își pierde alinierea normală. Cel mai frecvent apare deformarea în varus (picioare „în O").
Instabilitatea — senzația că genunchiul „cedează" la mers, mai ales pe teren neregulat.
Examenul clinic — medicul ortoped evaluează mersul, alinierea membrelor, mobilitatea articulară, stabilitatea, punctele dureroase și prezența lichidului articular.
Radiografia în ortostatism — investigația de bază. Se realizează cu pacientul în picioare, pentru a evidenția corect îngustarea spațiului articular sub greutatea corpului. Arată: îngustarea spațiului articular, osteofite, scleroza osului subcondral, deformarea de ax.
Teleradiografia membrelor inferioare — necesară în cazurile cu deformare de ax, pentru măsurarea exactă a axului mecanic. Esențială înainte de protezare.
RMN — nu este necesară de rutină pentru diagnosticul artrozei. Se solicită când se suspectează leziuni asociate (menisc, ligament) sau când diagnosticul este incert.
Analize de sânge — nu diagnostichează artroza, dar pot exclude alte cauze de durere (gută, poliartrită reumatoidă, infecție).
Artroza se clasifică în 4 stadii (clasificarea Kellgren-Lawrence), fiecare cu caracteristici și opțiuni de tratament diferite:
Modificări minime pe radiografie. Durere ocazională după efort. Tratament: kinetoterapie, controlul greutății, exerciții fizice adaptate.
Îngustare ușoară a spațiului articular, osteofite mici. Durere la activități zilnice. Tratament: + infiltrații cu acid hialuronic sau PRP.
→ Aflați mai multe despre infiltrațiiÎngustare evidentă, osteofite mari, scleroză osoasă. Durere frecventă, uneori în repaus. Deformare vizibilă. Tratament: infiltrații, orteze, adaptarea activităților. Se discută opțiunea chirurgicală.
Spațiu articular dispărut — „os pe os". Deformare severă. Durere permanentă. Tratament: proteza de genunchi — singura soluție definitivă.
→ Aflați mai multe despre proteza de genunchiImportant: stadiile sunt un ghid, nu o sentință. Mulți pacienți cu artroză stadiul II-III au o calitate bună a vieții cu tratament conservator corect. Progresia nu este inevitabilă — controlul greutății, exercițiile și tratamentele potrivite pot încetini semnificativ evoluția.
Tratamentul artrozei de genunchi este un spectru, nu o alegere binară:
Kinetoterapia și exercițiile — fundamentul oricărui plan de tratament, în orice stadiu. Întărirea cvadricepsului și a musculaturii coapsei reduce stresul pe articulație și ameliorează durerea.
Controlul greutății — cel mai subestimat tratament. O scădere de 5 kg poate reduce cu 20-30% durerea la genunchi.
Infiltrații cu acid hialuronic — restabilesc lubrifierea articulară. Cele mai bune rezultate în stadiile II-III. Efectul durează 6-12 luni. → Broșură informativă: Infiltrații cu acid hialuronic
Terapia PRP — stimulează regenerarea tisulară prin factorii de creștere din propriul sânge. → Broșură informativă: Terapia PRP
Artroscopia — utilă când există o leziune mecanică specifică (menisc rupt, corpi liberi) care agravează simptomele. Nu vindecă artroza în sine. → Aflați mai multe despre artroscopie
Proteza de genunchi — soluția definitivă în stadiul IV, când celelalte tratamente au fost epuizate. Rata de succes depășește 90%. → Aflați mai multe despre proteza de genunchi
Complet — nu. Dar se poate încetini semnificativ:
Prevenția este de departe mai eficientă decât tratamentul. Cu cât veniți mai devreme la o evaluare, cu atât mai multe opțiuni aveți la dispoziție.
Felson DT et al. — Weight loss reduces the risk of symptomatic knee osteoarthritis in women. Ann Intern Med. 1992;116(7):535-9.
For the rule 'losing 5 kg can reduce knee pain by 20-30%'.
Messier SP et al. — Effects of intensive diet and exercise on knee joint loads in adults with knee osteoarthritis. JAMA. 2013;310(11):1226-1235.
For the rule '1 kg of body weight = approximately 4 kg of pressure per knee with each step'.
Bourne RB et al. — Patient satisfaction after total knee arthroplasty: who is satisfied and who is not? Clin Orthop Relat Res. 2010;468(1):57-63.
For the >90% satisfaction rate after knee replacement.
Swedish Hip Arthroplasty Register — Annual Report 2022.
For the long-term success rate of hip replacement.
Allen KD, Golightly YM — Epidemiology of osteoarthritis: state of the evidence. Curr Opin Rheumatol. 2015;27(3):276-83.
For the prevalence of knee osteoarthritis and risk factors (3-4 times more common in women).